Sari la conținut
Bazar Vintage

CatalogLifestyle

Lot 01 · Lifestyle

Datarea hainelor vintage: etichete, fermoare și cusături

Etichetele, fermoarele și cusăturile îți spun mult despre vârsta unei haine vintage. Iată semnele pe care le verifici înainte să cumperi.

Eticheta țesută și fermoarul metalic ale unei haine vintage, folosite la datarea hainelor
Eticheta țesută și fermoarul metalic ale unei haine vintage, folosite la datarea hainelor
Cuprins
  1. Ce înseamnă de fapt „vintage”?
  2. Ce îți spune eticheta?
  3. Cum verifici fermoarele și nasturii?
  4. Ce arată cusăturile despre vârsta hainei?
  5. Cum compari croiala cu moda unei epoci?
  6. Ce faci cu informațiile adunate?

Datarea hainelor vintage se face cumulând indicii: eticheta, fermoarul, felul în care sunt finisate cusăturile, țesătura și croiala. Niciun semn nu stabilește singur anul, dar trei sau patru indicii care arată în aceeași direcție dau o estimare serioasă a deceniului în care a fost făcută haina.

Merită să faci exercițiul chiar dacă nu ești colecționar. Vârsta unei haine influențează prețul corect, felul în care o speli și o repari, dar și modul în care o porți. O rochie făcută acum șaizeci de ani are alte proporții decât una care doar imită stilul acelor ani.

Ce înseamnă de fapt „vintage”?

În limbajul obișnuit, o haină este considerată vintage atunci când are cel puțin 20 de ani, iar „antică” când depășește 100. Termenul retro se folosește pentru haine noi, făcute în stilul altor epoci. Distincția contează, pentru că unele articole vândute ca vintage sunt de fapt reproduceri.

În plus, vintage nu înseamnă automat valoros. O haină poate fi veche și banală, iar alta poate fi mai recentă dar rară. Vârsta este doar un punct de pornire, iar valoarea depinde și de stare, croială și de cât de ușor se găsește piesa.

Ce îți spune eticheta?

Eticheta este cel mai bun loc de început. Mai multe lucruri se observă fără nicio pregătire:

  • Materialul etichetei: eticheta țesută, cusută pe margini, apare frecvent la haine mai vechi, în timp ce eticheta imprimată sau lipită este, în general, mai recentă.
  • Etichetele de întreținere: sistemul de simboluri pentru spălare s-a răspândit în a doua jumătate a secolului XX, în ritmuri diferite de la o țară la alta; lipsa unei etichete de întreținere poate indica o haină mai veche sau una făcută în atelier.
  • Țara de fabricație: dacă pe haină scrie „Made in Czechoslovakia”, „Made in GDR” sau „Made in USSR”, știi că a fost făcută înainte de dispariția acelor state, adică cel târziu la începutul anilor nouăzeci.
  • Mărimea: mărimile numerice mici, cu valori diferite față de cele de azi, sugerează haine mai vechi, pentru că standardele au crescut în timp.

Atenție, o haină fără etichetă nu este neapărat suspectă. Multe etichete se decupau pentru că zgâriau gâtul, iar hainele făcute de croitor sau la comandă nu aveau etichetă deloc.

Cum verifici fermoarele și nasturii?

Fermoarul este un indiciu bun, deși nu un martor perfect, pentru că a putut fi schimbat. Fermoarele metalice, cu dinți mai grosi, domină hainele mai vechi, iar cele din nailon și plastic s-au răspândit mai târziu și sunt, în general, mai recente. La rochii, fermoarul pe lateral sau cel ascuns în cusătură se întâlnește des la hainele de la mijlocul secolului trecut.

Ca să afli dacă fermoarul este original, uită-te la cusătura din jurul lui. Dacă firul din jur este de altă nuanță sau cu puncte mai noi, piesa a fost reparată, ceea ce nu strică, dar trebuie spus la negociere. Nasturii din baquelită, sidef, os sau metal turnat sugerează haine mai vechi, în timp ce nasturii simpli din plastic apar în toate epocile.

Ce arată cusăturile despre vârsta hainei?

La interior, cusăturile îți spun ce fel de atelier a făcut haina. Marginile bătute cu mașină overlock, adică acele margini înfășurate cu un fir des, sunt comune în confecțiile industriale mai noi. Marginile crestate cu foarfeci cu zig-zag sau bordate cu bandă apar la haine mai vechi sau făcute cu mai multă grijă.

Butonierele lucrate manual, tivurile ridicate cu puncte mici de mână și căptușelile aplicate separat arată un lucru de calitate, făcut la comandă sau în serie mică. Dacă bagi mâna între căptușeală și țesătură și simți material de umplutură, tot acolo se văd tehnici de croitorie care s-au simplificat în timp.

Cum compari croiala cu moda unei epoci?

Croiala este ultimul indiciu și cel mai subtil. Umerii accentuați cu buretele sunt asociați cu anii optzeci, taliile înalte revin în mai multe decenii, iar lungimile fustelor s-au schimbat de la o perioadă la alta. Poți compara haina cu fotografii de familie: dacă vezi o croială asemănătoare la bunici, în fotografii de epocă, ai o comparație credibilă.

Țesătura contează și ea. Fibrele sintetice, în special poliesterul, au devenit comune abia în a doua parte a secolului trecut, deci o rochie veche din lână sau din bumbac gros are șanse mai mari să fie mai veche decât una din material sintetic strălucitor.

Ce faci cu informațiile adunate?

Notează-le, ca într-o mică fișă: eticheta, țesătura, fermoarul, finisajele și intervalul estimat. Dacă te gândești la piesa respectivă ca la un obiect de colecție, informațiile te ajută și la stabilirea unui preț corect, așa cum se vede în greșelile frecvente la evaluarea unei piese de colecție.

Hainele cu o vârstă bine stabilită se păstrează altfel decât cele moderne, iar îngrijirea corectă o găsești în materialul despre păstrarea hainelor vintage. Pentru piesele pe care vrei să le porți zilnic, ajută și lista de bază din piese clasice care rezistă timpului.

Cu cât vezi mai multe haine vechi, cu atât îți antrenezi ochiul. După câteva luni de căutări la târguri și în magazine second-hand, vei recunoaște deceniul unei haine în câteva secunde, doar din felul în care atârnă pe umeraș.

Loturi mai vechi

Din arhivă